Dezvolta-ma

Intr-o lume care se bazeaza pe fortza mintzii, trebuie neaparat sa schimbam modul in care definim educatia si instruirea. In trecut, am crezut in ingerarea unei supradoze uriase de educatie pana la 25 de ani. Teoria era ca o astfel de infuzie masiva ne va tine, bine-mersi, pe culmi in urmatorii 40 de ani si ca, dupa aia, oricum nu mai are nimeni nevoie de noi.

Aceasta abordare a invatarii inseamna ca, in cea mai mare parte a vietii, invatarea nici nu intra pe ordinea de zi. Era generica si acoperea un spectru larg, in loc sa fie personalizata si bine concntrata. Neglija faptul ca educatia nu se face umplandu-tzi capul cu fapte. Educatia tine de emotie si suflet. E personala.

Intr-o lume in care avantajele competitive se gasesc in felia de software, educatia trebuie sa fie continua, pe toata durata vietii. Educatia e o arma competitiva, atat pentru oameni, cat si pentru firme. Locul de munca trebuie sa devina o tabara de instruire. Daca vrei sa-i atragi si sa-i retii pe cei mai buni, va trebui sa-i instruiesti. Sau, dupa spusele lui James Sims, director executiv la Cambridge Technology Partners, "Cei mai multi oameni vor fi avut sapte slujbe pana la sfarsitul carierei lor". Compania pe care o conduce Sims cheltuieste 7% din vanzari pe instruirea personalului, adica de 18 ori mai mult decat media firmelor americane.

Realitatea este ca instruirea angajatilor nu se dezvolta cu 100%, ci de o suta sau de zece mii de ori mai repede in comparatie cu invatamantul universitar. Apple, Silicon-Graphics si Intel au institutionalizat deja anii sabatici pentru angajatii de elita. In aceste companii, ai voie sa te retragi un an ca sa-ti dezvolti abilitatile.

Companiile isi infiinteaza deja propriile "universitati" ca sa-si formeze managerii de maine. In prezent, exista 1200 de universitati corporatiste in toata lumea, acoperind practic toate domeniile de afac. La suprafata, nu par nishte institutii capabile sa le dea obishnuitilor de la Harvard nopti nedormite. Universitatii Hamburger a companiei MCDonald's ii lipseste, ce-i drept, solemnitatea academica, dar a scos 50 000 de absolventi in 35 de ani si are 30 de profesori rezidenti care predau cursuri in 22 de limbi.

Probabil ca scepticii dezaproba insasi ideea unor universitati Hamburger sau Disney, dar ritmul in care marile corporatii deschid astfel de institutii sugereaza ca te iau foarte in serios. Dintre ele, poate cea mai cunoscuta e cea gestionata de Motorola. Universitatea Motorola, denumita de companie "instrumentul innoirii", ofera 550 000 de zile de studiu pe an si costa 170 milioane de dolari. Fiecare angajat- si sunt 139000Q - trebuie sa beneficieze de cel putzin 40 de ore de instruire anual. Mai mult, Motorola si-a dezvoltat propriul program investitional de MBA. Compania a calculat ca fiecare dolar investit in instruire genereaza 33.

Universitatile corporatiste nu sunt doar un fenomen american. In aprilie 1988, British Aerospace si-a facut publice planurile de a infiinta o universitate virtuala in parteneriat cu institutii academice din exterior si a anuntat ca va investi peste 1.5 miliarde de lire sterline in construirea "bazei de cunostinte" a companiei.

Schimbarea nevoilor educationale va atrage dupa sine schimbarea institutiilor educationale. "Universitatile nu vor supravietui. Viitorul e in afara campusului universitar traditional, in afara salii de curs traditionale. Invatamantul la distanta vine tare din urma" - spune cat se poate de serios inteleptul Peter Drucker, iar futuristii Stan Davis si Jim Botkin fac previziunea ca "scoala viitorului s-ar putea sa nu fie nici scoala, si nici o cladire de caramida".

Tehnologia revolutioneaza educatia sub ochii nostri. Institutiile traditionale, cum ar fi universitatile si scolile de afaceri, au stat cu mainile in san si s-au uitat cum le-o iau inainte parvenitii. In curand, se vor implica in educatie corporatii inca si mai mari. Cand grupul de presa Pearson a cumparat in 1998, activitatile editoriale din domeniul educational, de afaceri si profesional de la Simon&Schuster, la un pret de 3,6 miliarde de dolari, educatia s-a plasat pe primul loc in lista de puncte prioritare a grupului. "Educatia e unul dintre domeniile cu cea mai rapida rata de dezvoltare", a proclamat Marjorie Scardino, directoarea executiva de la Pearson. Companii precum Microsoft, Disney si News Corporation stau si ele cu ochii-n patru, asteptand ocaziile favorabile. Michael Milken, regele obligatiunilor speculative, cel care a fost pana la urma bagat la inchisoare, a iesit de la zdup si investeste masiv in orice afacere care combina educatia si tehnologia. El a vazut viitorul.

In mijlocul acestui binevenit si oarecum tardiv vartej de activitati, natura educatiei s-a schimbat fundamental si va continua sa se schimbe. Lumea intelege acum invatarea din ce in ce mai mult ca un proces care dureaza toata viata - desi ce inseamna asta exact sau unde bate e adesea cam vag - si o percepe ca personala.

Din moment ce o mare parte a cunoasterii este implicata si greu de comunicat, invatarea nu poate fi restrictionata sub nici o forma la "sala de curs". Trebuie sa invatam si la serviciu. Trebuie sa ne transformam locul de munca intr-o statie de alimentare a creierelor, nu doar intr-o pista de curse. Dezvoltarea personala si educatia tin in egala masura atat de imbunatatirea proceselor in care lucram si de cunoasterea oamenilor din jur, cat si de lectura unei carti noi sau audierea unei prelegeri. Dezvoltarea se face prin mentorat, cultivarea discipolilor si ghidare individuala, de tip antrenament. Treaba liderilor e sa creeze noi lideri. Lidership-ul se traduce prin a-i contamina pe altii si a te lasa contaminat de cunoastere.

Distinctia dintre a invata, a munci si a trai a disparut - toate sunt unul si acelasi lucru.

P.S. : am transcris acest subcapitol din cartea "Funky business - Talentul face capitalul sa danseze" de "Jonas Ridderstrale" si "Kjell Nordstrom". Pe mine m-au debusolat initial dar m-am regasit in acest concept si in special am simpatizat fata de atitudinea lor ca ceea ce se numeste in zilele noastre invatzamant nu are valoare in viitor. E necesar sa faci o facultate dar nu e suficient !